Utilizaţi extensiile WebSphere pentru a defini mapările de director virtual

Maparea directorului virtual WebLogic virtual permite unei aplicaţii să servească fişierele, cum ar fi imagini sau fişiere statice care se află în afara rădăcinii pentru documente a aplicaţiei. puteţi folosi caracteristicile de servire de fişiere WebSphere pentru a servi aceste fişiere. Această regulă detectează prezența elementului <virtual-directory-mapping> în fișierul weblogic.xml fișier. Fixul automat vă va putea ajuta să creați elementele <fileServingAttributes> corespunzătoare în fișierul WebSphere tradițional sau Liberty extensie web.

De exemplu, fişierul weblogic.xml poate conţine următoarele mapări:

< < span class="tag"> virtual-directory-mapping < /span> >
<local-pathc:/usr/files </local-path
<url-model/images/ * </url-model>
<url-model*.jpg </url-model>
</< span class="tag"> virtual-directory-mapping < /span> >

Puteţi defini aceleaşi informaţii în extensiile web WebSphere Application Server, după cum se arată în următorul exemplu:

<fileServingAtribute xmi: id = "FileServingAttribute_1" name= "extendedDocumentRoot" value="c:/usr/files"/>
<fileServingAtribute xmi: id = "FileServingAttribute_2" name= "file.serving.patterns.allow

Atributul de servire fişiere extendedDocumentRoot este un şir delimitat de virgule pentru mai multe rădăcini care există înafara modulului web al aplicaţie.

Atributul de servire fişiere file.serving.patterns.allow este un şir delimitat de spaţii pentru mai multe tipare.

Aţi putea avea parte de probleme la servirea conţinutului de aplicaţiile cu conţinutul static în mai multe locaţii. În WebLogic orice virtual-directory-mapping este disponibil atât din rădăcina de context, cât şi din locaţia de director. În WebSphere Application Server proprietatea file.serving.patterns.allow limitează accesul la conţinutul static care se potriveşte cu tiparele specificate în rădăcina de documente extinsă sau în rădăcina de context.

În funcţie de cum sunt organizate fişierele dumneavoastră, ar putea fi nevoie să modificaţi valoarea proprietăţii file.serving.patterns.allow. De exemplu,

<fileServingAtribute xmi: id = "FileServingAttribute_1" name= "extendedDocumentRoot" value= "/comun/files" />
<fileServingAtribute xmi: id = "FileServingAttribute_2" name= "file.serving.patterns.allow

Dacă aveţi un director images în /common/files şi /common/files/images în rădăcina de context, adăugaţi /common/files/images la valoarea proprietăţii file.serving.patterns.allow.

Puteţi permite accesul mai larg la fişiere folosind setarea din următorul exemplu, dar folosind această setare ar putea permite ca mai mult conţinut decât intenţionaţi să fie disponibil aplicaţiei.

Pentru informaţii suplimentare şi exemple, vedeţi următoarele resurse: